Go Fun Yourself

aygo-300x300SuperBlog mă întreabă ce aș face dacă aș avea 18 ani și aș primi cadou o mașină Toyota Aygo. Păi din întâmplare eu chiar am 18 ani… dar n-are cine să-mi facă cadou o mașină; poate doar de jucărie.

Dar totuși am putea să presupunem că aș primi o astfel de mașină. Ce aș face cu ea? Păi m-aș plimba peste tot prin țara asta, și poate chiar și în străinătate. Desigur, presupunând că banii de benzină nu reprezintă o problemă, și nici faptul că încă nu am carnet de șofer.

Deci să vedem ce am face în primul nostru an împreună! Păi în primul rând o să merg peste tot prin țară cu ea, o să străbat țara în lung și în lat, o să vizitez fiecare colțișor neexplorat până acum, o să cunosc oameni noi și o să-mi fac prieteni noi. După ce o să fac toate astea o să îmi iau prietenii și o să mergem într-o vacanță în UK, pentru că prietenele mele sunt înnebunite după această țară. Desigur, și pe mine mă atrage, de asta îmi doresc să merg.

O să fie cea mai frumoasă și mai utilă mașină, și mi-aș dori ca aceasta să rămână pentru toată viața a mea, și doar de expoziție, nu neapărat pentru că o s-o mai folosesc peste 50 de ani… dacă o să trăiesc până atunci.

De fapt, nu o să fie nici o problemă ce o să fac cu această minunată mașină dacă aș avea-o, problema e să o chiar am și atunci o să mă pot folosi de ea în orice mod posibil.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog, proba cu numărul 2: „AYGO. Go Fun Yourself”.

Cum mi-ar plăcea să fiu cucerită

Probabil (defapt cel mai sigur) în mod normal n-aș scrie despre teme de genul acesta. Totuși fac acest lucru deoarece m-am gândit în sfârșit să mă înscriu în concursul SuperBlog, iar aceasta este prima temă despre care trebuie să scriem.

Cum aș putea fi cucerită de către un băiat? Păi simplu, e nevoie doar de naturalețe iar restul vine de la sine. Nu trebuie să facă cine știe ce, trebuie doar să fie acea persoană care în mintea mea pare perfectă. O plimbare prin parc într-o seară senină este genială și poate face minuni. Dacă aș spune că nu trebuie să fie îngrijit aș minți, dar eu admir băieții care nu trebuie să facă nimic ca să arate bine și care nici măcar nu sunt conștienți de cât de bine arată și de faptul că ar putea impresiona o fată cu frumusețea sau calitățile sale.

Ce înseamnă pentru mine bărbatul vânător modern? Păi e bărbatul care vânează căprioare, care întoarce toate privirile persoanelor de gen feminin fără să facă nimic special sau intenționat, doar prin felul lui de a fi și de a arăta.

Eu consider că aici depinde totul de fiecare persoană în parte, de modul în care arată fiecare și de ce îi place fiecărei fete să vadă. De exemplu eu am o slăbiciune pentru rockerii care arată bine, care au un pic de barbă și părul puțin mai lung, dar nu destul de lung încât să și-l prindă în coadă. Nu am avut nici un prieten rocker până acum, dar am admirat destui de la distanță. Nu știu dacă m-aș vedea lângă un rocker, dar eu consider că aceștia au un aer aparte.

Dar nu doar ei m-au impresionat până acum; mă mai impresionează și băieții blonzi cu ochii albaștrii, care de asemena nu trebuie să facă nimic pentru a arăta bine, pentru care frizura zilnică e cea cu care se trezesc și nu își pun o tonă de gel sau fixativ în păr.

Totuși nu cred că un stil anume sau o anumită culoare a părului sau a ochilor îi face neapărat mai atrăgători, ci farmecul fiecăruia dintre ei. Am învățat să renunț la prejudecăți: nu orice băiat blond cu ochii albaștrii mă poate cuceri, și nu trebuie neapărat ca un bărbat să fie din categoria celor enumerați mai sus.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog, proba cu numărul 1: „Gerovital H3 MEN recunoaște vânătorii adevărați”.

SuperBlog

Tot aud de competiția asta de ceva timp. Am mai avut o tentativă de a mă înscrie acum un an, dar pe atunci nu aveam 18 ani și era mai complicat. Așa că acum am zis de ce să nu încerc, să văd și eu cum e, dacă așa de mulți bloggeri sunt încântați de competiție.

Așteptări? Nu am așteptări de la competiția asta. Mai degrabă am așteptări de la mine. Va trebui să scriu o grămadă de articole pe teme date, și nu știu dacă o să reușesc să furnizez și calitate, nu doar cantitate. Pentru că știu foarte bine că la cantitate nu mai am probleme, pot să despic firul în 4 mult și bine până fac de un articol de numărul de cuvinte cerut. Problema e de calitate, acolo e mai complicat pentru că nu poți să scrii doar bazaconii și să te aștepți și să câștigi.

Dar sper că o să mă descurc. Și dacă nu mă descurc, asta e… e o lecție de viață.

Deci, prin această postare anunț faptul că m-am înscris la SuperBlog, competiție care va începe pe data de 1 octombrie.